Ikebana transformă o simplă vază într-un univers în care elementele florale să fie transpuse într-o nouă viață, identică mediul lor natural. De altfel, multe dintre regulile de aranjare a elementelor florale precum și formele vaselor au fost făcute în așa fel încât să prelungească viața florilor.
Tradiția ikebana are în esența sa dorința budistă de a prezerva viața, pentru că a fost adusă în Japonia de chinezi alături de religia și filozofia budistă, iar japonezii au practicat-o încă din secolul al VI-lea. Nu e doar o artă a iubirii pentru natură, ci și o artă a minții, căci cei mai celebri shoguni și samurai ai Japoniei au practicat această artă, deoarece le liniștea gândirea și îi ajuta să ia decizii clare.
Aranjamentele florare au fost mai întâi folosite la altare și în decorarea templelor budiste, dar, cu timpul, tot mai multe doamne foloseau ikebana ca să-și decoreze casele.
Teorie și simboluri
Din aranjamente nu fac parte doar florile. Nenumărate simboluri, precum expresia vitalității și trecerea neîntreruptă de la viață la moarte sunt și ele elemente importante în ikebana. Aranjarea florilor urmărește să exprime pacea sufletească și echilibrul dintre natură și om, folosind reguli specifice de aranjare, precum asimetria, forma imperfectă și simplitatea delicată și fragilă.
Practicantul nu încearcă să recreeze natura, ci să o corecteze. Sunt folosite adesea multe părți ale plantelor, precum tulpinile și frunzele și mare accent se pune pe forme, linii și pe aspect.
Spre exemplu, în unele aranjamente florale ikebana se folosesc adesea structuri bazate pe triunghiuri scalene, delimitate de trei puncte principale, simbolizând cerul, omul și pământul sau soarele, luna și pământul.
Expresia trecerii timpului folosind ikebana este de o foarte mare importanță pentru japonezi. Trecutul este adesea simbolizat folosind plantele înflorite și frunzele uscate. În schimb, prezentul este exprimat folosind flori întredeschise și frunze verzi, iar viitorul este simbolizat de folosirea bobocilor de flori. Ele diferă, în funcție de anotimp și de perioadele vieții unui om.
Practica ikebana poate incorpora și aspecte legate de noroc sau ghinion. Un număr de elemente florale impare, spre exemplu, este considerat că aduce noroc, pe când un număr par este considerat că aduce ghinion. De asemenea, culorile anumitor flori sunt considerate că aduc ghinion, precum roșul care sugerează flăcările aprinse.
Vasul
Vasul folosit în ikebana este la fel de important precum elementele florale. În alegerea unui vas, cel mai important element pentru japonezi este prelungirea vieții plantelor. Vasele vin în diverse forme și mărimi, ca să poată susține plante și ramuri de dimensiuni diferite. Materialele din care sunt confecționate se limitează la sticlă, ceramică, lemn, metal sau piatră și pot avea diverse culori.
Stiluri
Până în secolul al XV-lea, ikebana nu s-a schimbat foarte mult în Japonia. Stilul se numea kuge, era foarte simplu și folosea doar tulpini de flori și crengi verzi.
După secolul al XV-lea, au început să se dezvolte mai multe stiluri de ikebana, care a devenit o artă cu instrucțiuni rigide. Aranjamentele erau nelipsite de la festivitățile tradiționale din acea perioadă. Rikka (floare ridicată vertical), chabana (flori de ceai), nageirebana (flori aruncate), seika (flori pure), moribana (flori îngrămădite) și jiyūka (flori libere) sunt doar câteva din stilurile dezvoltate după secolul al XV-lea.
Încă din traducere se poate observa caracteristica esențială a stilului respectiv.
Stilul rikka a fost dezvoltat de preoții budiști, iar elementul cheie este exprimat de nouă ramuri care reprezintă elemente ale naturii.
Chabana este stilul folosit cel mai adesea ca aranjament la ceremonia ceaiului. Acest stil pune accent pe simplitatea rustică.
Nageirebana este un stil nestructurat, caracterizat de tulpini aranjate astfel încât să formeze un aranjament asimetric triunghiular. Acest stil a dus la dezvoltarea modelului simplu seika, în trei părți principale cunoscute drept ten (rai/cer), chi (pământ) și jin (om).
În stilul moribana, florile sunt aranjate într-un suiban (vază de mică adâncime) sau într-un coș și sunt fixate pe niște kenzan (suporturi din ace subțiri), cunoscute și sub numele de broaște metalice.
Jiyūka este ”stilul liber” din ikebana. Nu se oprește doar la folosirea florilor, ci permite integrarea oricărui material.
În călătoria voastră prin Japonia, veți avea ocazia să admirați tot felul de aranjamente florare, care mai de care mai extravagante sau mai subtile. Oare le veți recunoaște stilurile?
Dacă aveți experiențe legate de ikebana pe care ați vrea să le împărtășiți cu noi, nu ezitați să lăsați un comentariu la această postare. Ne-ar face plăcere să le cunoaștem!
