- LIDER ECHIPĂ UNGARIA
Ema Abe
Managening partner Hungary
Să ne cunoaștem!
„Un miracol ține maxim trei zile… sau hai să zicem un alt multiplu de trei: trei luni, trei ani…”
Așa-mi spunea un sceptic atunci când îi povesteam cu exaltare despre tot ce înseamnă pentru mine fascinația Japoniei. Pe atunci locuiam acolo, în acel ținut parcă de la capătul lumii, sau aș zice de la începutul lumii, nu? Doar e “țara soarelui răsare”. Japonezii mă primiseră în sânul lor și nu pregetau nici un efort pentru a-mi dezvălui cât mai multe din lumea lor aparte și minunată. Iar eu, elev docil, nu îmi rețineam niciun “Uaaa!” care îmi răsărea pe buze de câte ori ieșeam din casă. Acolo parcă și soarele îmi părea altfel.
Să fi fost Zen-ul, cu simplitatea să împingă la capătul filosofiei, să fi fost porțile Shinto, mici și mari care făceau din fiecare pătrățel de pământ un loc sacru și din fiecare copac un zeu venerat, sau pur și simplu oamenii, atenți la toate micile detalii ale vieții, săritori și implicați, onesti până la naivitate, și poate chiar ciudați în felul lor prin sinceritatea aproape copilărească.
După ce mi-am umplut sufletul cu zeci și zeci de mici minuni, chiar și din viața de zi cu zi, a apărut inevitabil dorința de a le împărtăși: prietenilor, cunoscuților, cunoscuților prietenilor, și apoi întregii lumi. Întorcându-mă definitiv acasă, mi-am dat Licența pe tema “Turism modern și tradițional în Japonia”, iar apoi nu m-am mai putut abține si am început efectiv să organizez, în cele mai mici detalii, un tur cu totul aparte pentru câtiva apropiati. Și a fost cu adevărat special: am dormit o săptămână la un templu budist, am fost întâmpinați cu bătăi de tobe tradiționale și cu foc de tabără sub cireși în floare, am dansat împreună dansuri comice japoneze, am participat bineînțeles la slujbe, dar am experimentat și băile termale și toate celelalte minuni japoneze: temple, altare, grădini și zgârie-nori.
Așa am aflat că fiecare nouă întâlnire cu Japonia va fi și pentru mine o nouă șansă de a-mi reînnoi fascinația cu care am început. De la zece persoane, am ajuns la grup de 40!
Apoi am hotărât să merg și mai departe: împreuna cu Alina Deak, cu care împărtășeam aceleași pasiuni pentru explorare și detaliile fine ale culturii nipone, am luat fiecare piesă a puzzle-lui japonez, de la nord la sud și de la adâncurile marii la înălțimile cu zăpezi de cațiva metri ale munților. Fiecare călătorie în Japonia, fiecare pagină documentată, fiecare aspect al culturii aprofundat m-a făcut să înțeleg că această cultură este o sursă inepuizabilă de fascinație.
Astfel că, deși au trecut nu trei luni, nu trei ani, ci chiar 20, miracolul nu s-a stins. Fascinația a rămas neschimbată! Și iată-mă reluand iar și iar același drum al descoperirii, ca pentru prima oară, retrăind fascinația cu aceeași intensitate, dar dublu, înzecit, nu doar prin ochii mei acum, ci și prin ochii fiecărui nou călător, și neputându-mi stăpâni bucuria auzind de atâtea și atâtea ori:
“Japonia?… O da, am fost în aproape toate colțurile lumii, dar parcă Japonia este cu totul altfel… este o altă lume!”
Pasionat de Japonia:
din 1999
A locuit în Japonia:
2 an
Nivel limbă japoneză:
N1
Turiști însoțiți în Japonia:
100+
